Cancerul testicular este un tip de cancer care apare la nivelul testiculelor. În cele mai multe cazuri, boala începe în celulele care produc spermatozoizi, numite celule germinale. Din acest motiv, majoritatea cazurilor sunt cunoscute sub numele de tumori germinale.

Deși diagnosticul poate speria, este important să știi că cancerul testicular este unul dintre tipurile de cancer cu cele mai mari șanse de vindecare, mai ales atunci când este descoperit la timp.

Tipuri de cancer testicular

Cele mai frecvente forme sunt:

• seminomul;
• non-seminomul.

Seminomul are, de obicei, o evoluție mai lentă, în timp ce non-seminomul poate include mai multe tipuri de celule și poate evolua diferit de la o persoană la alta. Medicul folosește aceste informații pentru a înțelege mai bine boala și pentru a alege tratamentul potrivit.

Ce înseamnă stadiul bolii?

După diagnostic, medicii încearcă să afle dacă boala este localizată doar la nivelul testiculului sau dacă s-a extins și în alte zone ale corpului. Acest proces se numește stadializare.

Stadiul I

În stadiul I, cancerul este limitat la testicul și nu s-a răspândit în alte părți ale corpului.

Acesta este adesea stadiul în care boala este descoperită cel mai devreme și, de cele mai multe ori, șansele de tratament sunt foarte bune.

Stadiul II

În stadiul II, cancerul s-a extins către ganglionii limfatici din abdomen sau pelvis.

Chiar și în această etapă, există tratamente eficiente, iar mulți pacienți răspund foarte bine la terapie.

Stadiul III

În stadiul III, cancerul s-a răspândit și către alte zone ale corpului, dincolo de testicul și ganglionii limfatici.

Medicii folosesc investigații și analize speciale pentru a înțelege exact cât de extinsă este boala și ce tratament poate funcționa cel mai bine.

Cancerul testicular este unul dintre cele mai tratabile tipuri de cancer, mai ales atunci când este descoperit devreme. Deși poate părea un subiect dificil de discutat, medicii atrag atenția că multe cazuri sunt identificate la timp tocmai pentru că pacienții observă rapid anumite schimbări și merg la control.

Acest tip de cancer apare cel mai frecvent la bărbații tineri, însă poate apărea la orice vârstă.

Care sunt cele mai frecvente semne?

În multe cazuri, primul semn este o modificare la nivelul unui testicul. Poate fi vorba despre:

• un nodul sau o umflătură;
• creșterea în dimensiune a unui testicul;
• senzația că un testicul este mai tare sau mai greu;
• disconfort sau durere surdă la nivelul testiculului sau scrotului;
• senzație de presiune sau greutate.

Uneori, pot apărea și:

• dureri în partea inferioară a abdomenului;
• dureri de spate;
• acumulare de lichid în scrot;
• sensibilitate sau modificări la nivelul sânilor.

Este important de știut că multe dintre aceste simptome pot avea și alte cauze, nu doar cancer. Totuși, orice schimbare care persistă merită verificată de un medic.

Când este bine să mergi la medic?

Medicii recomandă un consult dacă observi:

• un nodul nou;
• umflături;
• modificări de formă sau consistență;
• dureri persistente;
• senzația că unul dintre testicule s-a schimbat.

De cele mai multe ori, primul pas este un consult urologic și o ecografie testiculară. Dacă este nevoie, medicul poate recomanda analize suplimentare.

Cum se pune diagnosticul?

Diagnosticul poate include:

• examen clinic;
• ecografie;
• analize de sânge pentru anumiți markeri tumorali;
• investigații imagistice precum CT sau RMN.

În unele cazuri, tratamentul începe prin intervenția chirurgicală de îndepărtare a testiculului afectat, procedură care ajută atât la confirmarea diagnosticului, cât și la tratarea bolii.

Vestea bună: cancerul testicular are rate foarte bune de vindecare

Unul dintre cele mai importante lucruri de știut este că acest tip de cancer răspunde foarte bine la tratament, mai ales atunci când este descoperit în stadii incipiente. Chiar și în formele mai avansate, există opțiuni eficiente de tratament.

În cele mai multe cazuri, cancerul testicular poate fi tratat cu succes. După intervenția chirurgicală de îndepărtare a testiculului afectat (orhiectomie), tratamentul recomandat va depinde de tipul tumorii, stadiul bolii, starea generală de sănătate și nivelul tău de energie și rezistență fizică.

Planul de tratament este stabilit împreună cu o echipă multidisciplinară — adică mai mulți specialiști, precum urologi, oncologi, radioterapeuți, chirurgi și asistente specializate, discută cazul tău pentru a găsi cea mai bună abordare.

Monitorizarea atentă

În formele incipiente de cancer testicular, este posibil să nu fie nevoie de tratament imediat după orhiectomie. În aceste situații, medicul poate recomanda monitorizarea atentă, numită și „surveillance”.

Aceasta presupune controale regulate pentru a verifica dacă boala reapare:

• analize de sânge;
• radiografii pulmonare;
• CT-uri;
• examinarea celuilalt testicul.

Scopul este identificarea rapidă a oricăror semne de recidivă, astfel încât tratamentul să poată începe din timp, dacă este necesar.

Chimioterapia

Chimioterapia este unul dintre cele mai utilizate tratamente pentru cancerul testicular și are rezultate foarte bune în multe situații.

Ea poate fi recomandată:

• după operație, pentru a reduce riscul ca boala să reapară;
• înainte de operație, în anumite cazuri mai avansate;
• atunci când există risc crescut de recidivă.

Există mai multe combinații de medicamente utilizate în tratamentul cancerului testicular, iar schema aleasă depinde de tipul și stadiul bolii.

Radioterapia

Radioterapia folosește radiații pentru a distruge celulele canceroase și este utilizată în special în anumite forme de seminom.

Poate fi recomandată:

• pentru a reduce riscul de recidivă;
• atunci când chimioterapia nu este potrivită;
• pentru tratarea ganglionilor limfatici afectați.

Tratamentul seminomului

Seminom stadiul I

După operație, majoritatea pacienților intră în program de monitorizare atentă. În unele cazuri, medicul poate recomanda:

• o cură de chimioterapie cu carboplatin;
• sau radioterapie.

Seminom stadiile II și III

În formele mai avansate, tratamentul include de obicei chimioterapie, cel mai frecvent schema BEP (bleomicină, etoposid și cisplatină). Uneori poate fi utilizată și radioterapia.

Tratamentul non-seminomului

Non-seminom stadiul I

Pentru pacienții cu risc scăzut, monitorizarea atentă este adesea suficientă după operație.

În alte situații, tratamentul poate include:

• una sau două cure de chimioterapie;
• sau o intervenție chirurgicală specială asupra ganglionilor limfatici abdominali (RPLND), realizată cu tehnici care protejează nervii implicați în ejaculare.

Non-seminom stadiile II și III

Formele mai avansate sunt tratate în general prin chimioterapie. În anumite cazuri, poate fi necesară și intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea ganglionilor sau a țesutului tumoral rămas după tratament.

Ce se întâmplă dacă rămân leziuni după tratament?

Uneori, după chimioterapie sau alte tratamente, investigațiile pot arăta că mai există mici zone suspecte. În aceste situații, medicii pot recomanda:

• monitorizare;
• investigații suplimentare, precum PET-CT;
• biopsie;
• sau intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea țesutului restant.