De la finanțarea sănătății în 2027 și modernizarea sistemului până la accesul incluziv la medicamente și pregătirea pentru situații de urgență, schimbările din sistemul medical ne privesc pe fiecare dintre noi. În spatele discuțiilor despre bugete, investiții și tehnologie se află nevoi concrete: să ajungem mai ușor la medic, să primim tratamentul potrivit la timp și să avem siguranța că îngrijirea continuă atunci când avem nevoie de ea.
Aceste teme ne-au adus împreună pe 7 octombrie, la Conferința Națională de Sănătate Publică #UndeDoare, organizată de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest). Reprezentanți ai autorităților naționale și europene, experți, reprezentanți ai comunității medicale, ai organizațiilor de pacienți și ai mediului privat au discutat despre ce trebuie să se schimbe pentru ca sistemul de sănătate să răspundă mai bine nevoilor oamenilor.
Finanțarea sustenabilă și predictibilă este unul dintre punctele de plecare. Pentru ca serviciile medicale să fie disponibile, spitalele și cabinetele au nevoie să își poată planifica activitatea, investițiile și resursele. Discuțiile au urmărit planificarea bugetelor pe mai mulți ani, oportunitățile de finanțare europeană, dar și rolul asigurărilor voluntare de sănătate în completarea serviciilor disponibile. Un accent important a fost pus pe felul în care sunt cheltuiți banii și pe rezultatele pe care îngrijirea le aduce pentru pacient.
Modernizarea spitalelor a fost privită din aceeași perspectivă. O clădire nouă sau un echipament performant trebuie să fie însoțite de echipe medicale suficiente și bine pregătite, de resurse pentru funcționare și de servicii organizate în jurul nevoilor pacienților. Investițiile au valoare atunci când oamenii pot beneficia efectiv de ele, de la diagnostic până la tratament și recuperare.
Accesul la medicamente a rămas o preocupare centrală. Pentru cine trăiește cu o boală, așteptarea unui tratament înseamnă incertitudine și timp prețios. Participanții au discutat despre schimbările necesare pentru ca terapiile să ajungă mai repede la pacienți, dar și despre menținerea disponibilității medicamentelor de care aceștia au nevoie zi de zi. Provocarea este ca progresul medical să se traducă în opțiuni reale de tratament pentru cât mai mulți oameni.
Tehnologia poate sprijini acest parcurs, prin informații medicale mai bine conectate și o colaborare mai ușoară între profesioniștii implicați în îngrijire. Un istoric medical disponibil în siguranță poate ajuta la urmărirea tratamentului, la identificarea unor posibile interacțiuni între medicamente și la luarea unor decizii mai bine informate. Digitalizarea trebuie să facă îngrijirea mai sigură și mai ușor de accesat, cu protejarea datelor personale și servicii care funcționează fără întreruperi.
Pregătirea pentru situații de urgență completează această nevoie de siguranță. De aceea, discuțiile au vizat coordonarea dintre instituții, disponibilitatea rezervelor de sânge, plasmă și medicamente și protejarea infrastructurii esențiale. Pentru pacient, un sistem pregătit înseamnă să poată conta pe ajutor inclusiv în momentele dificile.
În tot acest context, prevenția și serviciile medicale de bază au un rol esențial. Accesul la medicul de familie, controalele periodice, dar și sănătatea orală și educația pentru sănătate pot ajuta oamenii să descopere problemele mai devreme și să primească sprijin înainte ca acestea să se agraveze.
Prin #UndeDoare, continuăm să aducem aceste teme mai aproape de oameni și să susținem dialogul dintre pacienți, profesioniștii din sănătate și instituții. Pentru că viitorul sistemului medical se vede în experiența fiecăruia dintre noi: cât de ușor găsim ajutor, cât de bine înțelegem ce avem de făcut și câtă încredere avem că vom primi îngrijirea de care avem nevoie.
„În calitatea mea de raportor în Comisia pentru Sănătate Publică a Parlamentului European, am propus să existe un capitol dedicat sănătății în viitoarele planuri naționale și regionale de parteneriat și am cerut să avem o alocare minimă de 20 de miliarde de euro pentru investiții în sănătate. În același timp, am cerut menținerea programului Uniunii Europene pentru sănătate, EU4Health și să avem în continuare un instrument european dedicat sănătății. (…) Am solicitat să existe sume dedicate sănătății și în viitorul Fond European pentru Competitivitate, care va fi unul consistent. Trebuie să investim în cercetarea medicală, în inovare, în dezvoltarea de noi tratamente, în tehnologii și în soluții care să consolideze industria europeană din domeniul sănătății.”
Victor Negrescu
Vicepreședinte, Parlamentul European
„Avem nevoie de o planificare mult mai bună și de predictibilitate, iar această planificare nu se poate face decât împreună cu principalii parteneri de dialog din sănătate.Trebuie să privim bugetele de sănătate în anvelopa lor multianuală, astfel încât să avem vizibilitate nu doar pe un an. (…) Unde doare cu adevărat este acolo unde banii nu ajung la pacient. Acesta este saltul de calitate pe care trebuie să-l facem: banii să fie cheltuiți mai bine, iar investițiile să fie planificate mai bine.”
Alexandru Nazare
Ministrul Finanțelor
„Sistemul de sănătate din România este într-o schimbare profundă de 15-20 de ani. Acum 20 de ani era preponderent public, astăzi este preponderent privat. Cheltuielile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate au crescut cu 39% în trei ani, iar aproximativ 60% din plăți merg astăzi către furnizorii privați. Există o complementaritate între public și privat care s-a format pe cale naturală, dar care nu este încă clarificată pe zona de spitale.”
Horațiu Moldovan
Președinte, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS)
„Reprezentanții domeniului asigurării sângelui, plasmei și medicamentelor derivate au identificat, în primul rând, nevoia unei planificări naționale care să asigure simultan condiții pentru răniți, în urma unui conflict cinetic, și continuitate pentru pacienții dependenți de transfuzii, cu prioritizarea resurselor pe criterii medicale clare. Este nevoie, de asemenea, de o planificare civil-militară, de stocarea sângelui pe termen lung și de un flux constant de sânge.”
Lucian Fătu
Secretar de Stat, Președinte al Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC), Ministerul Afacerilor Externe (MAE)
„Pentru reziliență avem nevoie de cel puțin trei paliere. Întâi, o reziliență umană, pentru că nimic nu se poate realiza fără oameni bine pregătiți, fie că vorbim de domeniul tehnic sau de cel medical. Apoi, o reziliență tehnologică, în care tehnologia este suportul oamenilor. Și, nu în ultimul rând, o reziliență a ideilor, adică o continuitate în tot ceea ce facem.”
General-maior ing. Gabriel David
Prim-adjunct al Directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS)
„Orice investiție majoră în sistemul medical românesc trebuie să demonstreze sustenabilitatea resurselor umane pe termen mediu și lung. Degeaba construim spitale noi sau renovăm spitale dacă nu avem medicii și asistentele medicale cu specialitățile necesare și în numărul necesar operaționalizării unui spital la standardele medicinei de secol 21.”
Vlad Mixich
Expert în politici de sănătate; Team Leader, Banca Europeană de Investiții (BEI)
„Când discutăm despre finanțarea sănătății în 2027 și în anii următori, trebuie să ne punem o întrebare foarte importantă: ce tip de sistem de sănătate vrem să construim? Din perspectiva mea, tehnologiile medicale sunt parte din răspuns. Ele sunt prezente pe tot parcursul vieții pacientului, de la prevenție și diagnostic la tratament și monitorizare, și permit îngrijirea pacienților acasă, aproape de familia lor.”
Hans Bax
Senior Advisor Value & Innovation-based Access, MedTech Europe
„Mesajul Colegiului Medicilor este acela că pentru pacient contează accesul la timp la diagnostic și tratament. Contează continuitatea îngrijirii și respectul cu care este întâmpinat. Contează să înțeleagă ce i se întâmplă, ce opțiuni are și care sunt pașii următori. Contează să aibă medicația prescrisă. Pentru medic și pentru întreaga echipă medicală contează să existe condițiile în care aceste nevoi pot fi îndeplinite: personal suficient, resurse adecvate, timp pentru pacient, siguranță la locul de muncă, echipamente și acces la medicație, dar și reguli clare și mai predictibile. Cele două perspective sunt strâns legate, calitatea îngrijirii depinde și de condițiile în care lucrează cei care o oferă.”
Prof. Univ. Dr. Valeriu Gheorghiță
Director General, Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, Membru în Comisia de boli infecțioase din cadrul Colegiului Medicilor
„Potrivit analizelor Colegiului Medicilor Stomatologi din România, 66% dintre copii prezintă carii dentare și doar unul din doi se spală pe dinți de două ori pe zi. Mai mult, un studiu pe care l-am făcut pe medicii de până în 35 de ani arată că 49% dintre ei nu ar mai alege stomatologia dacă ar fi puși din nou în situația să aleagă profesia, pentru că realitatea de după absolvire nu mai corespunde așteptărilor. (…) Având în vedere limitările bugetare, considerăm prioritară investiția în prevenție.”
Dr. Florin Dan Cezar Lăzărescu
Președinte, Colegiul Medicilor Stomatologi din România
„80% din cheltuielile pe care le facem astăzi reprezintă spital și medicament. Ca să schimbăm această balanță este nevoie de o înțelegere unitară, nu poate să o facă doar CNAS. Date mai bune, mai multă sănătate publică și servicii de bază corecte eliberează bani pentru spitale mai eficiente.”
Conf. Univ. Dr. Adrian Pană
Director, Centrul Național de Statistică în Sănătate Publică din cadrul INSP
„Până în 2030 vom avea foarte mulți oameni care vor ieși la pensie, dar, mai îngrijorător pentru noi, în zona serviciilor medicale, vor ieși la pensie foarte mulți medici și asistenți medicali. Avem, așadar, o problemă demografică structurală în România, despre care momentan nu vorbim, dar care cu siguranță va avea un impact nu doar financiar, ci și social, destul de mare în perioada următoare.”
Fady Chreih
CEO, Rețeaua de sănătate REGINA MARIA
„Colegiul Farmaciștilor din România își dorește foarte mult ca farmacistul să devină un actor central în Sistemul Național de Sănătate. De câțiva ani vorbim foarte mult despre o reconsiderare a rolului farmacistului și trebuie să eliminăm această concepție că farmacistul este un vânzător de medicamente.”
Farm. Pr. Anca Crupariu
Purtător de cuvânt, Colegiul Farmaciștilor din România
„Investiția în sănătatea privată nu este o cheltuială, ci este un multiplicator economic. Furnizorii privați de servicii medicale generează, prin efectele directe, indirecte și induse, peste 8 miliarde de euro valoare adăugată brută, echivalentul a 3% din PIB. Mai mult decât atât, fiecare euro produs în sistemul privat de sănătate generează încă 4,7 euro în economie, iar fiecare milion de euro cifră de afaceri suplimentară în sănătatea privată generează aproximativ 54 de locuri de muncă în economia românească.”
Răzvan Vulcănescu
Partener Strategic Relații Publice, PALMED
Abonează-te la newsletter-ul nostru pentru a fi printre primii care află noutățile și programele proiectului.