Sănătatea începe cu o întrebare simplă: unde doare? Dar, de multe ori, răspunsul nu se referă doar la simptome, ci și la dificultatea de a ajunge la medic la timp, de a înțelege informațiile medicale sau de a găsi soluțiile potrivite pentru propria sănătate.
Pornind de la această realitate, în luna mai am organizat Conferința Națională de Sănătate Publică #UndeDoare, un eveniment care a reunit reprezentanți ai autorităților, medici, organizații de pacienți, specialiști în sănătate publică, asiguratori, academicieni, companii farmaceutice, experți și mass – media pentru a discuta despre viitorul sistemului de sănătate din România.
Discuțiile au evidențiat o concluzie comună: investițiile în sănătate sunt esențiale, însă ele trebuie însoțite de măsuri care să îi ajute pe oameni să ajungă mai repede la prevenție, diagnostic și tratament. Participanții au subliniat importanța educației pentru sănătate, a depistării timpurii a bolilor, a accesului la inovație și a unei colaborări mai strânse între sectorul public și cel privat.
Un accent important a fost pus pe pacient și pe experiența acestuia în sistemul medical. De la medicina de familie și programele de screening, până la infrastructura spitalicească, digitalizare și accesul la tratamente moderne, toate soluțiile discutate au avut un obiectiv comun: un sistem de sănătate mai accesibil, mai eficient și mai apropiat de nevoile reale ale oamenilor.
Sănătatea nu înseamnă doar spitale, tratamente și bugete. Înseamnă acces la informații corecte, prevenție, diagnostic la timp și capacitatea fiecăruia dintre noi de a lua decizii informate pentru propria sănătate.
Prin platforma #UndeDoare, aducem aceste informații mai aproape de oameni și să contribuie la construirea unui dialog real între pacienți, profesioniștii din sănătate și instituțiile care modelează sistemul medical din România.
Pentru că primul pas către o sănătate mai bună începe cu o întrebare simplă: „Unde doare?”
„Sustenabilitatea sistemului de sănătate nu poate fi asigurată doar prin creșterea resurselor, ci printr-o schimbare de paradigmă în modul de finanțare și evaluare a performanței. România are nevoie de un model care să recompenseze calitatea actului medical, eficiența și rezultatele pentru pacient, nu doar volumul de servicii. Finanțarea spitalelor trebuie orientată treptat către mecanisme care susțin performanța, integrarea serviciilor și răspunsul real la nevoile de sănătate ale populației. În același timp, piața medicamentelor necesită stabilitate și predictibilitate.”
Horațiu Moldovan
Președinte
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS)
„În oncologie și în bolile cronice, timpul este esențial: fiecare întârziere poate influența direct șansele de supraviețuire ale pacientului. Accesul mai rapid la terapii inovatoare înseamnă nu doar ani suplimentari de viață pentru pacienți, ci și costuri mai reduse generate de complicații și de spitalizările repetate.”
Cătălin Radu
General Manager
Bristol Myers Squibb România
„Sistemul de sănătate din România a traversat în ultimul deceniu o transformare structurală fără precedent. Bugetul cumulat al Ministerului Sănătății și al CNAS a depășit pragul de 100 de miliarde de lei în 2025 și se menține la acest prag și în 2026. Este cel mai ridicat nivel din istoria sistemului sanitar românesc. Dar cifrele absolute nu spun tot – relevantă este direcția: între 2014 și 2024, cheltuielile cu sănătatea per cap de locuitor au crescut cu 155%, cel mai mare ritm înregistrat în Uniunea Europeană.”
Florin Zaharia
Secretar de stat
Ministerul Finanțelor
„Prea des, atunci când discutăm despre un spital nou, prima întrebare este câte paturi va avea. Această întrebare ar trebui să vină mult mai târziu. Înainte de orice, trebuie să înțelegem cum sunt organizate serviciile medicale, cum circulă pacienții prin sistem și cum susține infrastructura aceste trasee.”
Vlad Mixich
Senior Health Infrastructure Expert
Banca Europeană de Investiții (BEI)
„Provocarea actuală rezidă în optimizarea implementării și eliminarea barierelor de acces, transformând datele granulare în inteligență de sistem prin mecanisme precum call–recall, care permit identificarea și atragerea activă a populației în traseul medical de prevenție. În acest ecosistem, campaniile de educație și conștientizare devin vectori esențiali pentru a asigura sustenabilitatea și eficiența acestor politici de sănătate.”
Gabriela Trifon
Associate Director Communications & CSR
MSD România
„Cred cu tărie că dezvoltarea asigurărilor private de sănătate este esențială pentru echilibrarea sistemului medical din România, prin reducerea presiunii asupra sectorului public și creșterea accesului la prevenție și servicii medicale de calitate. Pentru ca acest sector să se dezvolte sustenabil, este nevoie de un cadru legislativ și concurențial clar, de creșterea deductibilității fiscale și de parteneriate reale între asigurători, furnizori medicali și autorități, având întotdeauna pacientul în centrul ecosistemului.”
Oana Stan
Director, Divizia de Subscriere Sănătate
OMNIASIG
„Spitalele nu ar mai trebui proiectate ca simple proiecte imobiliare. Ele sunt ecosisteme în care pacienții, profesioniștii din sănătate, vizitatorii și echipele operaționale interacționează în fiecare zi. Înțelegerea acestor relații este fundamentală pentru construirea unei infrastructuri medicale care să răspundă cu adevărat nevoilor comunităților.”
Raluca Șoaita
Fondator
TESSERACT ARCHITECTURE
„Prevenția și diagnosticul precoce trebuie să devină priorități reale ale sistemului de sănătate, deoarece pot reduce atât povara bolii asupra pacienților, cât și presiunea financiară asupra întregului sistem.”
Radu Gănescu
Președinte
Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC)
Conferința a reunit actori-cheie din întregul ecosistem de sănătate și educație din România, printre care Horațiu Moldovan (Casa Națională de Asigurări de Sănătate – CNAS), Florin Zaharia (Ministerul Finanțelor), Prof. univ. dr. Viorel Jinga (Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București), Conf. univ. dr. Adrian Pană (Institutul Național de Sănătate Publică – INSP), Dr. Maria Barbu (Societatea Națională de Oncologie Medicală din România), Sergiu Pantea (Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie „Ana Aslan”), Vlad Mixich (Banca Europeană de Investiții), Conf. Univ. Dr. Mireille Rădoi (Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”), Cătălin Radu (Bristol Myers Squibb România), Arh. Raluca Șoaita (ESSERACT ARCHITECTURE), Oana Stan (OMNIASIG Vienna Insurance Group / UNSAR), Gabriela Trifon (MSD România), Dr. Sandra Alexiu (Asociația Medicilor de Familie București–Ilfov), Anca Crupariu (Colegiul Farmaciștilor din România), Radu Gănescu (Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România – COPAC), Dr. Alina Moldovan (Farmed), Iolanda Gheorghiu (Asociația Pacienților Oncologici din România – APOR), Prof. Christian Năsulea (UNIBUC) și Dan Miclea (Media Kompass / 360 Medical).
Abonează-te la newsletter-ul nostru pentru a fi printre primii care află noutățile și programele proiectului.