Infrastructura medicală nu înseamnă doar clădiri și investiții, ci și spații care influențează experiența pacienților, a personalului medical și a aparținătorilor.
Despre rolul arhitecturii în dezvoltarea unui sistem de sănătate mai eficient a vorbit arh. Raluca Șoaita, fondator TESSERACT ARCHITECTURE, unul dintre puținele studiouri de arhitectură din Europa Centrală și de Est specializate în proiectare medicală.
În cadrul Conferinței Naționale de Sănătate Publică #UndeDoare organizată de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest), arh. Raluca Șoaita a atras atenția asupra rolului pe care mediul construit îl joacă în sănătatea oamenilor și asupra nevoii de a integra expertiza arhitecților în procesul de dezvoltare a infrastructurii medicale.
„Orașele în care trăim ne influențează viața de zi cu zi și, implicit, sănătatea. Din acest motiv, cred că arhitecții cu experiență în infrastructura medicală ar trebui să fie implicați atât în grupurile de lucru, cât și în procesele de elaborare a politicilor publice din domeniul sănătății.”, a declarat aceasta.
Potrivit specialistului, unul dintre cele mai importante aspecte este schimbarea modului în care privim spitalele. În loc să fie considerate exclusiv proiecte de construcții sau investiții imobiliare, acestea ar trebui înțelese ca ecosisteme complexe, în care fiecare detaliu influențează experiența utilizatorilor.
„Un spital nu ar trebui privit doar ca o clădire sau ca o investiție imobiliară, ci mai degrabă ca un ecosistem”, a explicat Arh. Raluca Șoaita.
Aceasta consideră că proiectarea unui spital trebuie să pornească de la experiența reală a celor care folosesc spațiul: pacienți, medici, asistente, aparținători, personal administrativ sau de mentenanță.
„Ar trebui să depășim abordarea în care discutăm exclusiv despre numărul de paturi și să începem să discutăm despre experiența concretă a unei zile petrecute într-un spital”, a afirmat Raluca Șoaita.
În opinia sa, această perspectivă este încă insuficient integrată în proiectele de infrastructură medicală din România, unde accentul cade adesea pe criterii tehnice și indicatori cantitativi, în detrimentul modului în care spațiile răspund nevoilor reale ale utilizatorilor.
Un alt subiect abordat a fost finanțarea proiectelor de infrastructură medicală. Raluca Șoaita a atras atenția că multe proiecte sunt subevaluate încă din faza de licitație, ceea ce poate genera întârzieri, costuri suplimentare și probleme de calitate pe termen lung.
Potrivit acesteia, una dintre consecințe este că, în multe cazuri, costurile reale ale exploatării și mentenanței unei clădiri sunt ignorate în etapa de planificare, deși acestea influențează direct sustenabilitatea investiției pe termen lung.
De asemenea, ea a subliniat importanța managementului profesionist al proiectelor, în condițiile în care dezvoltarea unui spital presupune coordonarea unui număr mare de specialiști și procese.
În final, Raluca Șoaita a evidențiat trei direcții esențiale pentru dezvoltarea unei infrastructuri medicale moderne: implicarea arhitecților în elaborarea politicilor publice de sănătate, evaluarea realistă a costurilor și monitorizarea atentă a proiectelor pe întregul lor parcurs, de la proiectare până la operare.
„Doar în acest fel putem obține infrastructură medicală de calitate și sustenabilă pe termen lung”, a concluzionat fondatorul TESSERACT ARCHITECTURE.
