Timpul petrecut cu pacientul înseamnă mai mult decât o consultație medicală. Este momentul în care medicul poate explica un diagnostic, poate răspunde întrebărilor și poate oferi informațiile de care pacientul are nevoie pentru a înțelege și urma recomandările primite.
Prezentă în cadrul Conferinței Naționale de Sănătate Publică #UndeDoare organizată de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest), Dr. Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Familie București–Ilfov, a vorbit despre rolul esențial pe care medicii de familie îl au în educația medicală a populației, dar și despre dificultățile care limitează această activitate.
„Provocarea cea mai mare este educația populației. Profesioniștii din domeniul medical nu sunt întotdeauna pregătiți să comunice într-un limbaj accesibil publicului larg. Este o abilitate pe care trebuie să o învățăm. Avem prea puțini comunicatori credibili și prea puțini oameni care să facă educație medicală pentru populație într-un mod constant și eficient”, a declarat aceasta.
Potrivit medicului, relația dintre medicul de familie și pacient este una dintre cele mai importante resurse ale sistemului de sănătate, deoarece se construiește în timp și permite discuții despre prevenție, stil de viață și gestionarea bolilor cronice.
„Noi ne cunoaștem pacienții pe termen lung. Le cunoaștem familiile, istoricul medical și contextul de viață. Pentru a face educație medicală este nevoie de timp”, a explicat aceasta.
Timpul este însă una dintre cele mai mari provocări ale medicinei de familie. Consultațiile sunt limitate la aproximativ 15 minute, iar o parte importantă din acest interval este consumată de activități administrative și birocratice.
„Noi suntem normați la consultații de 15 minute, ca într-un proces industrial. Această abordare nu are nicio legătură cu realitatea din cabinet”, a spus președintele Asociației Medicilor de Familie București–Ilfov.
Un alt subiect abordat a fost accesul la servicii medicale în mediul rural. Potrivit acesteia, numărul medicilor de familie care aleg să profeseze în aceste zone este în continuă scădere.
„În urmă cu aproximativ zece ani, jumătate dintre medicii de familie activau în mediul rural și jumătate în mediul urban. Astăzi, doar aproximativ 20% mai lucrează în mediul rural”, a atras atenția medicul.
În final, Dr. Sandra Alexiu a subliniat că investițiile în medicina de familie nu înseamnă doar finanțare suplimentară, ci și posibilitatea de a construi echipe medicale mai eficiente și de a elibera timpul necesar pentru relația cu pacientul.
„Ceea ce ne dorim este să putem construi echipe funcționale, să delegăm o parte dintre activitățile administrative și să câștigăm timp pentru pacient. Pentru că, în cele din urmă, timpul petrecut cu pacientul înseamnă și educație medicală”, a concluzionat aceasta.
